*Agentiile de turism si turoperatorii au oferit in anul 2009 servicii pentru 139 642 turisti si excursionisti

* Companiile de turism au „adus” in Moldova cu 5.5% mai multi turisti si excursionisti straini decat in 2008

* Peste hotare au plecat cu 9.6% mai multi turisti moldoveni, in timp ce turismul intern s-a redus cu 23.3%

Turismul este o piata ce se tine pe linia de plutire in pofida crizei. Insa, doar fiecare al saselea turist sau excursionist a venit in Republica Moldova prin agentiile de turism. Biroul National de Statistica anunta un numar de 9189 turisti straini, cand publica datele privind activitatea turistica a agentiilor de turism si turoperatorilor si 59.6 mii turisti straini cazati in hoteluri, moteluri, pensiuni turistice si agroturistice, vile turistice, case de vacanta si alte „structuri de primire turistica”.

Ion CISLEA, pentru ECONOMIST

Cei mai multi turisti straini care au vizitat Moldova prin intermediul companiilor din domeniu sunt turistii din Federatia Rusa, respectiv 18.6% din total, dupa care urmeaza Turcia (10.9%), Ucraina (10.7%), Romania (8.3%), Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (8,1%). Peste 70% turisti si excursionisti straini au sosit in scopuri de odihna si agrement.
Pe de alta parte, ponderi mai insemnate in numarul total de turisti straini cazati in structurile de primire turistica colective le-a revenit turistilor din Romania (14.8%), Federatia Rusa (12.3%), Ucraina (11.9%), Italia (6.3%), Statele Unite ale Americii (5.6%), Turcia (5.2%), Germania (5.0%).

Numarul innoptarilor turistilor moldoveni si straini in structurile de primire turistica s-a ridicat la 1.4 milioane.

Viorel Miron, presedintele Asociatiei de Dezvoltare a Turismului in Moldova:

In lipsa unei politici de stat agentiile investesc pe cont propriu

Statistica nu este adaptata la standardele internationale de evidenta a activitatii turistice. Anual in Republica Moldova intra de la 1,6 pana la 1.8 milioane de turisti, pe cand capacitatea agentiilor de truism este de 15-20 mii. In aceasta situatie este firesc ca majoritatea celor ce ne viziteaza o fac pe cont propriu. Mult mai aproape de realitate ar fi informatia Departamentului Vamal.

Pe de alta parte, multe intreprinderi, ca, bunaoara, taberele de odihna pur si simplu nu furnizeaza informatia statistica. O problema similara exista in cazul sanatoriilor, care, desi prezinta statistica, aceasta se refera la domeniul medicinal.

In Republica Moldova turismul ca sistem este in genere dezorganizat. Asa cum decurg lucrurile la agentia guvernamentala a turismului, putem trage concluzia ca reabilitarea sectorului nu se afla pe lista de prioritati a guvernului. Desi, odata cu crearea agentiei, a crescut numarul de angajati care sa se ocupe de politicile in domeniu, echipa nu este formata nici pana in prezent, iar lucrul nu a inceput.

Candva in Moldova existau circa 500 de locatii de agrement, care includeau plaje, baze de odihna, tabere. Acestea au functionat pana prin 1996, dupa ce sistemul respectiv s-a destramat, iar unele locatii pur si simplu au disparut. O buna parte dintre acestea ar putea fi restabilita, insa acest lucru ar avea sens doar dupa ce va fi restabilita infrastructura, inclusiv caile de acces.

Desi avem o legislatie performanta in domeniu (cea mai buna din CSI), proiectele turistice intarzie sa apara. Este si problema autoritatilor locale care nu constientizeaza beneficiile ce ar putea aduce activitatea turistica unitatilor administrativ-teritoriale pe care le conduc. In multe raioane, organigrama administratiei nu prevede cel putin un angajat care sa se ocupe de promovarea turismului.

Exista si exceptii fericite. Administratiile unor raioane, profitand de oportunitatile pe care le ofera politica de vecinatate a UE, elaboreaza si implementeaza propriile proiecte de turism. Numarul acestor raioane este in crestere. Anul trecut astfel de proiecte au demarat in Hancesti, Nisporeni, Soroca, in 2010 proiecte similare urmeaza a fi pornite in Causeni, Cahul, Criuleni, Rezina, Orhei.

La nivel central insa lucrurile decurg mult mai incet. Desi este in vigoare Strategia de dezvoltare durabila a turismului, multe dintre prevederile acesteia au ramas doar la nivel de intentii. Statul nu controleaza activitatea din domeniu, iar in lipsa unei politici de stat privind dezvoltare turismului agentiile actioneaza si investesc pe cont propriu.

Sevastian Botnari, presedinte al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism:

Unicele atractii turistice sunt cele cateva vinarii si manastiri

Informatia statistica referitoare la activitatea de turism, ce arata niste cifre cu mult sub cele reale, aduce prejudicii directe investitiilor in acest sector. Ce om de afaceri va investi intr-o locatie (sa zicem un hotel), atunci cand afla din statistici ca tara este vizitata anual de 90 mii de turisti?

Problema infrastructurii turistice de la noi este binecunoscuta. Unicele atractii turistice sunt cele cateva vinarii si cateva manastiri, situate in apropierea soselei Balcani, unde exista cai de acces. In rest, nu exista nimic, iar statul nu face nimic pentru a schimba aceasta situatie. Spre exemplu, in anul 2009, pentru promovarea turismului in Moldova, in bugetul de stat a fost prevazuta suma de 20 mii lei, pe cand un stand de 12 metri patrati la expozitia turistica din Berlin costa 5 mii de euro. Evident ca nu poti promova imaginea tarii la aceasta expozitie, care ofera oportunitati deosebite de atragere atat a turistilor, cat si a investitorilor in industria turismului.

O alta problema o constituie preturile exagerate. Daca o calatorie tur-retur cu avionul pe ruta Madrid-Paris ar putea costa si 90 euro, atunci pretul unei calatorii tur-retur Chisinau-Bucuresti este de 150 euro. Aceeasi situatie o avem si in cazul hotelurilor. Daca in Berlin o noapte de cazare intr-un hotel costa in medie 35 de euro, in Chisinau nu gasesti astfel de preturi, majoritatea depasesc 50 de euro. Statul ar putea schimba aceasta situatie prin facilitarea investitiilor in hotele de 2-3 stele, care sa echilibreze situatia pe piata.

In Republica Moldova nu exista infrastructura speciala pentru turism cum ar fi unitatile de cazare din preajma locatiilor turistice, unitatile de alimentare, indicatoarele turistice precum si popasurile pe traseele turistice.

O vizita de sapte zile in Moldova il costa pe turistul spaniol 900 de euro, doar pentru bilet la avion si cazare. Daca mai adaugam si calatoriile spre locatiile turistice, platile pentru ghizi etc., se aduna o suma considerabila.

De aceea se practica, de regula, tururi combinate, adica turistii straini viziteaza Ucraina, Republica Moldova si Romania. Pe viitor astfel de tururi ar trebui sa fie sustinute de stat.

In ceea ce priveste turismul emitator exista problema cu agentiile fantoma de turism, care in perioada estivala organizeaza in special tururi la mare si fac astfel concurenta neloiala agentiilor legale. O situatie similara exista si in turismul intern, unde tururile de turism, in special pentru copii si studenti sunt organizate de persoane fizice necalificate. O bariera pentru turismul intern il constituie si preturile la transport destul de ridicate.

Constatam cu regret ca promovarea turismului nu se afla pe lista de prioritati a guvernului. Confirma acest lucru si faptul ca pana in prezent nu functioneaza agentia guvernamentala a turismului.