Cultura vitei de vie pe aceste meleaguri dateaza din vremuri imemorabile. Amprente ale frunzelor de Vitus Teutonica gasite linga Naslavcea pe malul Nistrului au o virsta ce numara milioane de ani.

Stramosii daci, o ramura a tracilor, descoperisera producerea vinului din struguri inaintea altor popoare. In mileniul I i. Hr. coloniile grecesti din tirgurile riurilor Dunarea, Nistru si Prut exporteaza catre orasele Eladei cantitati importante de vin. Romanii, dupa ce cuceresc Dacia (sec. I d. Hr.) fac din ea o tara a viilor si cerealelor. In sec. XIV, odata cu constituirea statului feudal al Moldovei, s-a remarcat o inflorire a procesului de cultivare a vitei de vie. In sec. XIX Basarabia, cum era denumita partea dintre riurile Prut si Nistru a Moldovei medievale, devenise una dintre cele mai mari exportatoare de vinuri din zona.

Productia vinicola se baza pe cultivarea soiurilor autohtone Rara neagra, Plavai, Galbena, Zghiharda, Batuta neagra, Feteasca neagra, Tamiioasa, Tita caprei, Pasareasca, Cabasia si altele. In a doua jumatate a sec. XIX are loc o plantare intensiva a unor soiuri straine, in deosebi franceze. La sfirsitul secolului XIX viile au suferit de philoxera, o boala a vitei de vie, care a atacat multe soiuri de origine regionala.

Arta de a produce si a consuma strugurii, mustul si vinul la moldoveni a fost si ramвne o parte integra a culturii acestui neam. In scrierile vechi, de la sfinta scriptura – Biblia, la letopisetele cronicarilor nostri sau manifestele domnitorilor Tarii Moldovei s-a atras atentia asupra artei consumului bauturilor rezultate din struguri. Legea de Aur a consumului e inclusa in cartea de proverbe care zice: "Cinsteste si nu bea! Cinsteste cit iti face placere! Tu trebuie sa conduci vinul si nu vinul sa te conduca pe tine! Pururea pastreaza-ti cu cinste demnitatea de om!"

Emblema vinului moldovenesc este cocostircul alb. Legenda spune ca o armata uriasa a asediat in vremuri stravechi cetatea Sorocii. Desi asediul a tinut luni de zile, cetatea n-a putut fi cucerita. De ce? Pentru ca in cetate isi aveau cuiburile niste cocostirci, care aduceau din viile din imprejurimi struguri pentru puii lor. Iar odata cu puii se ospatau din ei si ostasii din cetate. Strugurii le adaugau puteri ostenilor si ei puteau sa respinga de fiecare data atacurile dusmanilor cu forte sporite.

Cind a sosit cu oastea sa voievodul Moldovei si a dispresurat cetatea de dusmani, punindu-i pe fuga, toti ostenii din cetate erau vii si nevatamati. De atunci, in semn de recunostinta pentru cocostircii albi oamenii acestui pamint le ies primavara in intimpinare la marginile localitatilor, iar cind vine toamna ii petrec.

Cocostircii albi duc astazi pina departe in lume faima viticulturii si a viticultorilor moldavi.

Aceste pasari sunt considerate pasari care aduc noroc.