Suedia, stat puternic industrializat in nordul Europei, care ocupa partea estica si nordica a Peninsulei Scandinave, situat intre Norvegia, Finlanda, Marea Britanie (Golful Botnic) si stramtorile daneze. Suprafata: 449.964 km2 (inclusiv 36.567 km2 ape interioare). Populatia: 8.745.109 (2001), dintre care 98% suedezi, in rest finlandezi, laponi, danezi. Capitala este Stockholm iar alte orase importante sunt Göteborg, Malmö, Norrköping. Limba de stat este suedeza. In vestul si nord-vestul tarii se intind Alpii Scandinavici, care ating in varful Kebnekaise 2132m. Spre est acestia sunt marginiti de un podis care coboara in trepte spre Golful Botnic. In partea sudica a tarii se intind campii, care inconjoara o mica regiune deluroasa, Podisul Småland. Suediei ii apartin si insulele Gotland si Öland din Marea Baltica.

Clima:

este temperata, mai aspra in regiunile nordice, unde are caracter continental, mai blanda in partea sudica unde influenta marina este puternica. Numeroase rauri scurte au un debit bogat cu mare potential hidroenergetic. Exista multe lacuri de origine tectono-glaciara, mai ales in campia din partea central-sudica a tarii. Cele mai mari sunt lacurile Vänern si Vättern si Mälaren. Zonele mlastinoase ocupa circa 14% din suprafata tarii. Vegetatia predominanta este padurea (55% din suprafata): in partea nordica si centrala a tarii se gasesc paduri de conifere, in sud paduri mixte, iar in extremitatea sudica paduri de fag si stejar. In zonele muntoase inalte se dezvolta vegetatia de tundra montana.

Exportul:

masini, nave, material lemnos, hartie, oteluri superioare, minereuri de fier si importa masini, combustibili, produse alimentare si textile.

Forma de stat:

Este o monarhie constitutionala avand un rege sau o regina, un prim ministru si cabinetul sau si un parlament. Tara a avut aceeasi constitu¬tie din 1809 pana in 1975, cand noua Constitu¬tie a intrat in vigoare. Cons¬titu¬tia din 1809 ii dadea regelui puteri executive dar puterea legislativa era divizata intre rege si parlament. Puterea parlamentului a crescut gradual iar regulile parlamentare au fost stabilite in 1917. Conform constitutiei din 1975, regele si-a pierdut puterea executiva si a devenit o figura reprezentativa, ramanand seful statului. In 1980, o modificare a constitutiei a hotarat ca primul nascut al cuplului regal, baiat sau fata, sa urmeze la tron. De obicei, primul ministru, este liderul celui mai mare partid politic ales in parlament sau liderul desemnat al coalitiei care include majoritatea membrilor parlamentului. Parlamentul Suediei se numeste Riksdag si este unicameral. In parlament sunt alesi 349 membri, in mandate de cate 3 ani.

Natura:

Suedia este tara puternicelor contraste geografice si vizuale. In timp ce este o natiune puternic urbanizata, Suedia are, de asemenea numeroase lacuri si vaste intinderi de paduri presarate cu sate si orase.

Populatia:

In jur de 84% din populatie traieste in zonele urbane. Zona metropolitana a Stockholm-ului, cel mai mare oras, are o populatie de 11.000.000 locuitori. Orasele suedeze sunt moderne si eficiente. In ele se imbina caracteristici traditionale si arhitectura moderna, functionala. Numeroase orase, in special Stockholm si Kalmar se gasesc pe coasta sud-estica avand impunatoare castele si biserici datand din Evul Mediu. Drumurile publice si transporturile cum ar fi caile ferate si autobuzele leaga centrele oraselor de suburbii. In plus, Stockholm are o puternica retea de metrou. 16 % din populatie locuieste la ferme sau in sate. Dezvoltarea economica si sociala a tarii a avut ca urmare diminuarea diferentelor dintre locuitorii din sate si cei din orase. Populatia din mediul rural mentine un standard de viata similar locuitorilor din orase datorita faptului ca guvernul garanteaza preturi ridicate pentru produsele agricole si multi locuitori lucreaza in industria si serviciile din orasele apropiate.

Religia:

Biserica luterana este biserica de stat a Suediei, in jur de 95% din populatie fiind de aceasta religie. Regele trebuie sa aiba aceasta religie. Toti cetatenii ai caror parinti apartin Bisericii Luterane devin membri, in mod automat la nastere. Alte grupari religioase: romano-catolicii, penticostalii, baptistii si evreii. Unii imigranti sunt ortodocsi sau musulmani.

Turismul:

In Suedia exista patru mari biblioteci-centre de cercetare: Biblioteca Regala din Stockholm si bibliotecile universitare din Göteborg, Lund si Uppsala. Biblioteca Regala, fondata in 1600, are o vasta colectie de manuscrise suedeze. In Suedia exista aproximativ 400 de biblioteci publice.
Cel mai important muzeu, Muzeul Scansen, expune opere in aer liber, Muzeul National care are o numeroasa colectie de picturi si sculpturi suedeze. Ambele muzee se gasesc in Stockholm.
Suedezii platesc taxe foarte mari, dar guvernul asigura multe avantaje. Fiecare familie beneficiaza de o alocatie pentru fiecare copil sub 16 ani si pentru fiecare copil la liceu sau la universitate. Guvernul ajuta tinerii casatoriti pentru a-si cumpara mobila si cele necesare casei. In cazurile dificile ei platesc un sfert din chirie. Statul garanteaza de asemenea fiecarui angajat patru saptamani pe an concediu platit. Parintii singuri cu copiii lor beneficiaza de alocatii pentru a-si petrece concediile cu copii lor. Suedezii care isi pierd locurile de munca beneficiaza de un ajutor care reprezinta un mare procent din castigurile lor anterioare. Serviciile medicale sunt gratuite. Dupa pensionare cei mai multi dintre suedezi beneficiaza de pensii in valoare de 60% din veniturile celor mai bine platiti 15 ani. Guvernul ofera pensii vaduvelor, orfanilor si copiilor care si-au pierdut unul dintre parinti.
Radacinile literaturii suedeze pot fi regasite in Evul Mediu, dar primii autori suedezi recunoscuti pe plan mondial nu au aparut pana in ani 1800. August Strindberg a devenit cel mai influent scriitor din literatura suedeza ale carui nuvele si piese de teatru s-au jucat in anii 1800 si la inceputul anilor 1900. Piesele lui Strindberg s-au jucat foarte mult din cauza temelor profunde si a ideilor lor surrealiste care au revolutionat teatrul modern. Unii scriitori sudezi au fost onorati prin decernarea premiului Nobel pentru literatura.

---

Una dintre cele mai marcante figuri ale stiintei contemporane a fost suedezul Alfred Nobel. Fiind inventatorul dinamitei, el si-a pus intreaga avere la dispozitia unei comi¬sii, care ii poarta numele si care raspla¬teste in fiecare an cele mai mari realizari din diferite domenii ale stiintei si artei. Primul premiu a fost decernat in 1901. Domeniile in care se decerneaza premiul sunt: fizica, chimie, medicina, literatura, economie si premiul pentru pace. Suedia este o tara puternic industriali¬zata. Prospera sa economie se bazeaza pe o combinatie de tehnologie avansata si servicii. Peste 90% din industria suedeza este privata. Guvernul detine doar minele, transporturile publice, energia si telecomunicatiile. Suedia are resurse naturale foarte bogate cum ar fi: vaste paduri, mari zacaminte de minereu de fier care au ajutat tara sa se transforme dintr-o saraca tara agrara intr-una puternic industrializata. Centralele hidroelectrice impreuna cu centralele nucleare satisfac necesarul de energie al intregii natiuni. Bogatele ferme din sudul si centru tarii produc cea mai mare parte din hrana tarii. Turismul suedez este mai putin cunoscut pe plan mondial. Statiunile montane si peisajul deosebit care domina aproape toata suprafata tarii atrag numerosi turisti. Un procent mic din PIB (produs intern brut) este obtinut direct din turism. Locuit din timpuri stravechi, la mijlocul mileniului intai i.e.n. de triburi germanice. In secolele sase si sapte, a avut loc procesul de unificare a triburilor suedeze, iar la inceputul secolului XI s-a constituit statul feudal tipuriu al Suediei. Prin anul 1000 a fost introdus crestinismul de rit catolic care a triumfat definitiv abia in secolul al XII-lea. Incepand de la mijlocul secolului al XII-lea, feudalii suedezi au inceput cucerirea finlandei, pe care au supus-o complet in secolul al XIV-lea. In urma rascoalei populare din 1523, condusa de Gustav Vasa, Suedia s-a eliberat definitiv de sub dominatia Danemarcei, devenind un regat independent condus de dinastia Vasa. In 1527, a fost introdusa in Suedia reforma luterana, care, o data cu secularizarea bunurilor bisericii, a dus la o crestere insemnata a puterii centrale. In secolele XVI-XVIII, Suedia a inceput sa duca o politica de expansiune spre sudul si rasaritul Marii Baltice. In cursul participarii ei la coalitiile antinapoleoniene, Suedia a trebuit sa-i cedeze Rusiei Finlanda, dar in 1814, ea a obtinut de la Danemarca Norvegia. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Suedia, care a ramas neutra a acordat sprijin Germaniei hitleriste prin livrari de minereu de fier. Incepand cu 1943 totusi ea a dus o politica de colaborare cu coalitia antihitlerista. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Suedia a proclamat o politica de neaderare la blocurile militare. SUEDIA IN NOUL MILENIU Suedia, stat puternic industrializat in nordul Europei, care ocupa partea estica si nordica a Peninsulei Scandinave, situat intre Norvegia, Finlanda, Marea Britanie (Golful Botnic) si stramtorile daneze. Suprafata: 449.964 km2 (inclusiv 36.567 km2 ape interioare). Populatia: 8.745.109 (2001), dintre care 98% suedezi, in rest finlandezi, laponi, danezi. Capitala este Stockholm iar alte orase importante sunt Göteborg, Malmö, Norrköping. Limba de stat este suedeza. In vestul si nord-vestul tarii se intind Alpii Scandinavici, care ating in varful Kebnekaise 2132m. Spre est acestia sunt marginiti de un podis care coboara in trepte spre Golful Botnic. In partea sudica a tarii se intind campii, care inconjoara o mica regiune deluroasa, Podisul Småland. Suediei ii apartin si insulele Gotland si Öland din Marea Baltica. Clima este temperata, mai aspra in regiunile nordice, unde are caracter continental, mai blanda in partea sudica unde influenta marina este puternica. Numeroase rauri scurte au un debit bogat cu mare potential hidroenergetic. Exista multe lacuri de origine tectono-glaciara, mai ales in campia din partea central-sudica a tarii. Cele mai mari sunt lacurile Vänern si Vättern si Mälaren. Zonele mlastinoase ocupa circa 14% din suprafata tarii. Vegetatia predominanta este padurea (55% din suprafata): in partea nordica si centrala a tarii se gasesc paduri de conifere, in sud paduri mixte, iar in extremitatea sudica paduri de fag si stejar. In zonele muntoase inalte se dezvolta vegetatia de tundra montana. Suedia dispune de mari zacaminte de fier (locul al treilea in Europa) cu un continut ridicat de fier (in nordul Suediei), dupa care de minereu de cupru, zinc, aur, argint, wolfram. Suedia are o puternica industrie extractiva, siderurgica si a metalurgiei neferoase. Cea mai importanta ramura industriala este constructia de masini (electrotehnica, rulmenti, automobile, avioane, masini de precizie) cu urmatoarele centre principale: Stockholm, Göteborg, Västerås. Constructiile navale (Göteborg, Malmö) au o mare dezvoltare, Suedia situandu-se pe locul al doilea in lume in productia de nave. Pe baza marilor resurse forestiere a luat o mare amploare industria de prelucrare a lemnului (in special cherestea), de celuloza si hartie. Intreprinderile de prelucrare a lemnului sunt amplasate pe tarmul Golfului Botnic, in zona lacurilor si in sud. Mai exista industrie chimica (superfosfati, materiale plastice), textila, alimentara. In agricultura predomina cresterea animalelor pentru lapte si carne. Culturile furajere ocupa 75% din suprafata arabila. Se mai cultiva secara, orz, ovaz, cartofi, sfecla de zahar. Suedia exporta masini, nave, material lemnos, hartie, oteluri superioare, minereuri de fier si importa masini, combustibili, produse alimentare si textile. Suedia este o monarhie constitutionala avand un rege sau o regina, un prim ministru si cabinetul sau si un parlament. Tara a avut aceeasi constitu¬tie din 1809 pana in 1975, cand noua Constitu¬tie a intrat in vigoare. Cons¬titu¬tia din 1809 ii dadea regelui puteri executive dar puterea legislativa era divizata intre rege si parlament. Puterea parlamentului a crescut gradual iar regulile parlamentare au fost stabilite in 1917. Conform constitutiei din 1975, regele si-a pierdut puterea executiva si a devenit o figura reprezentativa, ramanand seful statului. In 1980, o modificare a constitutiei a hotarat ca primul nascut al cuplului regal, baiat sau fata, sa urmeze la tron. De obicei, primul ministru, este liderul celui mai mare partid politic ales in parlament sau liderul desemnat al coalitiei care include majoritatea membrilor parlamentului. Parlamentul Suediei se numeste Riksdag si este unicameral. In parlament sunt alesi 349 membri, in mandate de cate 3 ani. Suedia este tara puternicelor contraste geografice si vizuale. In timp ce este o natiune puternic urbanizata, Suedia are, de asemenea numeroase lacuri si vaste intinderi de paduri presarate cu sate si orase. In jur de 84% din populatie traieste in zonele urbane. Zona metropolitana a Stockholm-ului, cel mai mare oras, are o populatie de 11.000.000 locuitori. Orasele suedeze sunt moderne si eficiente. In ele se imbina caracteristici traditionale si arhitectura moderna, functionala. Numeroase orase, in special Stockholm si Kalmar se gasesc pe coasta sud-estica avand impunatoare castele si biserici datand din Evul Mediu. Drumurile publice si transporturile cum ar fi caile ferate si autobuzele leaga centrele oraselor de suburbii. In plus, Stockholm are o puternica retea de metrou. 16 % din populatie locuieste la ferme sau in sate. Dezvoltarea economica si sociala a tarii a avut ca urmare diminuarea diferentelor dintre locuitorii din sate si cei din orase. Populatia din mediul rural mentine un standard de viata similar locuitorilor din orase datorita faptului ca guvernul garanteaza preturi ridicate pentru produsele agricole si multi locuitori lucreaza in industria si serviciile din orasele apropiate. Biserica luterana este biserica de stat a Suediei, in jur de 95% din populatie fiind de aceasta religie. Regele trebuie sa aiba aceasta religie. Toti cetatenii ai caror parinti apartin Bisericii Luterane devin membri, in mod automat la nastere. Alte grupari religioase: romano-catolicii, penticostalii, baptistii si evreii. Unii imigranti sunt ortodocsi sau musulmani. Guvernul suedez obliga copiii intre 7 si 16 ani sa frecventeze cursurile scolare. Cursurile primare si secundare sunt gratuite pentru copiii suedezi. Guvernul suedez detine, de asemenea, toate universitatile si marea majoritate a colegiilor tehnice si de alte specialitati in tara. Scoala primara, numita „grundskola” are un ciclu de trei ani. „Juniorii” sunt copii intre 7 si 9 ani, grupa intermediara cuprinde copii intre 10 si 12 ani. „Seniorii” sunt copii de la 13 la 15 ani. La varsta de 13 sau 14 ani elevii incep sa-si aleaga propriile obiecte de studiu, iar la 15 ani ei isi aleg unul din cele noua cursuri. Cei mai multi copii isi continua studiile. Altii invata lucruri practice in scoli economice sau grupe de munca. Cativa aleg cursurile de limbi straine, tehnologie sau comert. Fiecare copil intre 10 si 13 ani este obligat sa studieze limba engleza si peste 90% dintre ei continua studiul englezei si dupa perioada obligatorie. Dupa absolvirea grundskola, copiii incep scoala secundara. Din 1966 au existat trei tipuri de scoala secundara. Scolile vocationale ofera cursuri de zi si seral in numeroase ramuri industriale si economice. In Suedia exista sase universitati in Göteborg, Linkoping, Lund, Stockholm, Umea si Uppsala. Cea mai veche universitate, cea din Uppsala a fost fondata in 1477. In Suedia exista patru mari biblioteci-centre de cercetare: Biblioteca Regala din Stockholm si bibliotecile universitare din Göteborg, Lund si Uppsala. Biblioteca Regala, fondata in 1600, are o vasta colectie de manuscrise suedeze. In Suedia exista aproximativ 400 de biblioteci publice. Cel mai important muzeu, Muzeul Scansen, expune opere in aer liber, Muzeul National care are o numeroasa colectie de picturi si sculpturi suedeze. Ambele muzee se gasesc in Stockholm. Suedezii platesc taxe foarte mari, dar guvernul asigura multe avantaje. Fiecare familie beneficiaza de o alocatie pentru fiecare copil sub 16 ani si pentru fiecare copil la liceu sau la universitate. Guvernul ajuta tinerii casatoriti pentru a-si cumpara mobila si cele necesare casei. In cazurile dificile ei platesc un sfert din chirie. Statul garanteaza de asemenea fiecarui angajat patru saptamani pe an concediu platit. Parintii singuri cu copiii lor beneficiaza de alocatii pentru a-si petrece concediile cu copii lor. Suedezii care isi pierd locurile de munca beneficiaza de un ajutor care reprezinta un mare procent din castigurile lor anterioare. Serviciile medicale sunt gratuite. Dupa pensionare cei mai multi dintre suedezi beneficiaza de pensii in valoare de 60% din veniturile celor mai bine platiti 15 ani. Guvernul ofera pensii vaduvelor, orfanilor si copiilor care si-au pierdut unul dintre parinti. Radacinile literaturii suedeze pot fi regasite in Evul Mediu, dar primii autori suedezi recunoscuti pe plan mondial nu au aparut pana in ani 1800. August Strindberg a devenit cel mai influent scriitor din literatura suedeza ale carui nuvele si piese de teatru s-au jucat in anii 1800 si la inceputul anilor 1900. Piesele lui Strindberg s-au jucat foarte mult din cauza temelor profunde si a ideilor lor surrealiste care au revolutionat teatrul modern. Unii scriitori sudezi au fost onorati prin decernarea premiului Nobel pentru literatura. Una dintre cele mai marcante figuri ale stiintei contemporane a fost suedezul Alfred Nobel. Fiind inventatorul dinamitei, el si-a pus intreaga avere la dispozitia unei comi¬sii, care ii poarta numele si care raspla¬teste in fiecare an cele mai mari realizari din diferite domenii ale stiintei si artei. Primul premiu a fost decernat in 1901. Domeniile in care se decerneaza premiul sunt: fizica, chimie, medicina, literatura, economie si premiul pentru pace. Suedia este o tara puternic industriali¬zata. Prospera sa economie se bazeaza pe o combinatie de tehnologie avansata si servicii. Peste 90% din industria suedeza este privata. Guvernul detine doar minele, transporturile publice, energia si telecomunicatiile. Suedia are resurse naturale foarte bogate cum ar fi: vaste paduri, mari zacaminte de minereu de fier care au ajutat tara sa se transforme dintr-o saraca tara agrara intr-una puternic industrializata. Centralele hidroelectrice impreuna cu centralele nucleare satisfac necesarul de energie al intregii natiuni. Bogatele ferme din sudul si centru tarii produc cea mai mare parte din hrana tarii. Turismul suedez este mai putin cunoscut pe plan mondial. Statiunile montane si peisajul deosebit care domina aproape toata suprafata tarii atrag numerosi turisti. Un procent mic din PIB (produs intern brut) este obtinut direct din turism. Locuit din timpuri stravechi, la mijlocul mileniului intai i.e.n. de triburi germanice. In secolele sase si sapte, a avut loc procesul de unificare a triburilor suedeze, iar la inceputul secolului XI s-a constituit statul feudal tipuriu al Suediei. Prin anul 1000 a fost introdus crestinismul de rit catolic care a triumfat definitiv abia in secolul al XII-lea. Incepand de la mijlocul secolului al XII-lea, feudalii suedezi au inceput cucerirea finlandei, pe care au supus-o complet in secolul al XIV-lea. In urma rascoalei populare din 1523, condusa de Gustav Vasa, Suedia s-a eliberat definitiv de sub dominatia Danemarcei, devenind un regat independent condus de dinastia Vasa. In 1527, a fost introdusa in Suedia reforma luterana, care, o data cu secularizarea bunurilor bisericii, a dus la o crestere insemnata a puterii centrale. In secolele XVI-XVIII, Suedia a inceput sa duca o politica de expansiune spre sudul si rasaritul Marii Baltice. In cursul participarii ei la coalitiile antinapoleoniene, Suedia a trebuit sa-i cedeze Rusiei Finlanda, dar in 1814, ea a obtinut de la Danemarca Norvegia. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Suedia, care a ramas neutra a acordat sprijin Germaniei hitleriste prin livrari de minereu de fier. Incepand cu 1943 totusi ea a dus o politica de colaborare cu coalitia antihitlerista. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Suedia a proclamat o politica de neaderare la blocurile militare.

Formalitati de intrare

Informatii privind obtinerea vizelor
pentru statele Europene din spatiul Schengen

Acordarea vizelor pentru sederi de scurta durata pana la 3 luni in Belgia, Germania, Franta, Grecia, Italia, Luxembourg, Olanda, Austria, Portugalia, Spania, Danemarca, Finlanda, Norvegia si Suedia.
Incepand cu 25 martie 2001, Danemarca aplica regulile Conventiei Schengen. Cetatenii din terte tari, pentru care viza de intrare este obligatorie si doresc sa calatoresca in Danemarca, pot obtine o viza pentru o sedere de scurta durata, de pana la 90 de zile pe semestru.
Se precizeaza faptul ca, in principiu, obtinere vizelor nu constituie un drept. Schimbarea ulterioara a scopului sederii nu este permisa si poate atrage dupa sine refuzul de intrate la granita.
In principiu, reprezentanta tarii de destinatie principala este competenta pentru acordarea vizei si alternativ – in cazul in care nu se poate stabili destinatia principala – reprezentanta tarii pe teritoriul careia se face prima intrare in spatiul Schengen. Autoritatile de frontiera pot solicita documente care sa confirme motivul si destinatia calatoriei.
La depunerea cererii de viza se va aplica in pasaportul solicitantului o stampila care contine informatii legate de locul si data depunerii respective.
Cererea de viza pentru minori trebuie insotita de certificatul de nastere al minorului si de declaratia de consimtamant a ambilor parinti (chiar si in cazul parintilor divortati), data in prezenta unui functionar al reprezentantei diplomatice sau a unui notar.
La solicitarea unei vize, indiferent de categoria vizei, este necesara prezenta personala a aplicantului, exceptie facand minorii, si se vor prezenta urmatoarele acte:
Pasaport national (valabil minim trei luni dupa expirarea vizei solicitate); pentru pasapoartele eliberate cu mai putin de 6 luni in urma, se solicita prezentarea vechiului pasaport si/sau a unei adeverinte eliberate de Serviciul Pasapoarte;
Pentru cetatenii straini cu domiciliul in Romania se va prezenta si „Legitimatia de sedere temporara”, valabila minim trei luni dupa data expirarii vizei solicitate.
2 formulare de cerere; se completeaza integral, corect, cu majuscule si se semneaza de catre solicitant;

(cererile tip pentru vize se pot gasi si pe adresa: http:/www.um.dk/upload/visaansoegning.pdf)
2 fotografi recente, color, tip pasaport.
2. Pentru cetatenii din Republica Moldova se solicita Certificatul de schimbarea numelui/prenumelui, in original, chiar daca nu s-a schimbat numele. (eliberat de Departamentul pentru Tehnologii Informationale – Directia Principala Stare Civila, str. 31 August, nr. 82, Chisinau)

In plus se vor prezenta urmatoarele acte in original insotite de o fotocopie:
I. Vizite si calatorii turistice *
1. Invitatie din partea gazdei in original.
2. Biletul de calatorie dus-intors respectiv cartea verde de asigurare si talonul in cazul calatoriei cu autoturismul si asigurarea medicala (acestea se vor prezenta doar la ridicarea vizei, dupa primirea aprobarii);
3. Copie a permisului de sedere al persoanei care invita, daca aceasta persoana nu este cetatean al Danemarcei sau al unui stat membru al Uniunii Europene;
Pentru angajati: Carte de munca sau contract de munca legalizat de Oficiul Muncii
-Adeverinta de concediu de la serviciu.
Pentru patroni: Certificat Constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului. (actele firmei+EXTRAS)
Pentru pensionari: Talonul de pensie
Pentru studenti/elevi: Adeverinta de student/Carnet de student/foaia matricola cu inregistrarea examenelor.
4. Solicitantii de vize ai caror persoane de referinta din Uniunea Europeana sunt rude, vor prezenta si certificatul care atesta respectivul grad de rudenie.
*Nu se aproba cererile de vize turistice simple pentru cetatenii din Republica Moldova.
II. Deplasari in interes de serviciu
1. Invitatia detaliata de la partenerul de afaceri danez, trimisa in prealabil pe fax (+40.21.312.03.58) la Sectia Consulara a Ambasadei Danemarcei;
2. Acte doveditoare privind capacitatea financiara a firmei (extrase de cont pe ultimele 3 luni + Certificat bancar cu soldul curent, bilanturi, carti de credit, adeverinte bancare, etc.);
3. Certificat Constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului (EXTRAS recent din Registrul de stat al intreprinderilor si organizatilor – Camera Inregistrarii de Stat pentru firmele din Rep. Moldova);
4. Pentru angajati: Carte de munca in original + 1 copie SAU
Contract de munca legalizat de Oficiul Muncii + 1 copie;
Adeverinta eliberata de patron privind scopul deplasarii in interes de serviciu.
Pentru soferi: Permis de conducere, categoria C sau D in profesionisti: original+copie;
Carte de munca in original + 1 copie SAU
Contract de munca legalizat de Oficiul Muncii + 1 copie;
Adeverinta eliberata de patron referitoare la scopul deplasarii in interes de serviciu;
Carnet TIR si licenta de transport.
In plus, se vor prezenta urmatoarele acte:
Pentru ziaristi: Legitimatie de presa.
Pentru sportivi: Documentatie despre participarea la alte evenimente sportive internationale;
Legitimatie de sportiv;
Nota din partea Departamentului Tineret si Sport.

III. Calatorii de tranzit
1. Viza valabila pentru tara de destinatie precum si pentru toate tarile care nu fac parte din spatiul Schengen, daca acestea vor fi tranzitate in drumul spre tara de destinatie.
2. Biletul de calatorie dus-intors, respectiv biletul de avion sau cartea verde + copie dupa pasaportul proprietarului masinii.
Marinarii vor prezenta in plus livretul de marinar precum si o confirmare din partea armatorului.
Aceste conditii trebuie indeplinite pentru solicitarea unei vize; functionarul competent va decide asupra acordarii vizei, dupa verificarea detaliata a cererii respective.
Ulterior se pot solicita acte suplimentare!
IV. Asigurarea
Ambasada Danemarcei conditioneaza eliberarea vizei de prezentarea unei asigurari de sanatate (valoare asigurata de min. 30.000 EURO).

IMPORTANT
Solicitantului vizei ii revine sarcina de a demonstra, prin documente adecvate credibilitatea scopului si intentia sa de a se intoarce in tara la sfarsitul calatoriei. Date sau acte false vor duce le refuzul cererii si, iar daca faptul constituie o infractiune penala, la semnalarea organelor de politie competente.
Acordarea vizelor pentru sederi cu o durate de peste trei luni sau pentru munca este supusa in continuare legislatiei nationale a fiecarui stat din spatiul Schengen. Informatii detaliate se pot obtine la sectia de vize a reprezentantei respective.