In scopul asigurarii transparentei in procesul decizional propunem spre consultarea cetatenilor, asociatiilor obstesti si alte parti interesate
Proiectul de LEGE privind protectia patrimoniului arheologic

Informatia de contact si receptionarea recomandarilor tel: 2.339.03. Silvia Cebotari - silcebotari@yahoo.fr

Proiect

LEGEA
privind protectia patrimoniului arheologic

Parlamentul adopta prezenta lege organica

Preambul
Fiecare popor are obligatia de a-si pastra bunurile culturale si de a le valorifica in beneficiul intregii umanitati. Patrimoniul arheologic este elementul esential care defineste vechimea si originalitatea culturii, istoriei si traditiilor fiecarui popor, stat sau spatiu cultural in raport cu alte popoare, state sau spatii etno-culturale.

Protectia patrimoniului arheologic, supus unor grave amenintari de degradare, atat prin inmultirea marilor lucrari de amenajare si constructii noi, cat si datorita riscurilor naturale, sapaturilor clandestine ori lipsite de caracter stiintific, presupune cercetarea, salvgardarea, conservarea, restaurarea si punerea in valoare, inclusiv pentru publicul larg, a vestigiilor trecutului.

Politica de protectie a patrimoniului arheologic national trebuie sa se integreze organic in politicile culturale, educationale, ecologice, de dezvoltare urbanistica si de amenajare a teritoriului, de administrare a agriculturii, solurilor si padurilor.

Baza de rezistenta a proceselor respective este constituita de cadrul legislativ stabilit prin prezenta lege.

Capitolul I. DISPOZITII GENERALE

Articolul 1
Prezenta lege reglementeaza regimul juridic general al descoperirilor si al cercetarilor arheologice, precum si protectia patrimoniului arheologic, parte componenta a patrimoniului cultural national.

Articolul 2
(1) In intelesul prezentei legi:
a) prin regimul juridic general al descoperirilor si al cercetarii arheologice se intelege ansamblul de masuri stiintifice, juridice, administrative, financiare si tehnice menite sa asigure prospectarea, identificarea, aducerea la lumina, inventarierea, conservarea si restaurarea, asigurarea pazei, intretinerea si punerea in valoare a bunurilor arheologice, precum si a terenurilor pe care se gasesc acestea, in vederea cercetarii sau, dupa caz, a clasarii acestora ca bunuri culturale mobile sau ca monumente istorice;

b) prin patrimoniu arheologic se intelege ansamblul bunurilor arheologice format din:

(i) siturile arheologice inscrise in Repertoriul arheologic national, cu exceptia celor distruse sau disparute, inclusiv siturile clasate in Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: asezari, necropole, cimitire militare, morminte colective si gropi comune, cetati, valuri, tumuli, constructii vechi etc., precum si terenuri cu potential arheologic reperat, definite conform legii;
(ii) bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestarilor umane din trecut, impreuna cu locul unde acestea au fost descoperite;

(c) prin cercetare arheologica se intelege ansamblul de masuri cu caracter stiintific si tehnic menite sa asigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin sapaturi arheologice sau aducerea la lumina prin alte metode, investigarea, recoltarea, inregistrarea si valorificarea stiintifica, inclusiv prin publicatii, a patrimoniului arheologic;

(d) prin periegeza arheologica se intelege investigatia arheologica de suprafata sau subacvatica care are drept scop identificarea unor vestigii arheologice noi sau precizarea situatiei siturilor deja cunoscute;

(e) prin cercetare arheologica preventiva se intelege investigatia care are drept scop studierea vestigiilor arheologice care sunt sau pot fi afectate de factori umani sau naturali, printre care:

(i) lucrari de proiectare a unor constructii noi, de modificare, extindere sau reparare a cailor de comunicatie sau a dotarilor tehnico-edilitare, inclusiv subterane si subacvatice, excavari, exploatari de cariere, constructia de retele magistrale, retele de telecomunicatii, amplasarea de relee si antene de telecomunicatii, amenajari funciare, lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor (foraje si excavari) necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, amplasarea balastierelor si a sondelor de gaze si petrol, precum si orice alte lucrari care afecteaza suprafata solului si subsolul sau fundul apelor curgatoare si statatoare, indiferent daca se executa in intravilanul sau in extravilanul localitatilor si indiferent de forma de proprietate a terenului;
(ii) lucrari de restaurare sau de reconstructie partiala sau totala a monumentelor istorice; (iii) alunecari de teren, eroziuni ale solului etc.;

(f) prin cercetare arheologica de supraveghere se intelege investigatia care are drept scop monitorizarea si interventiile arheologice operative in siturile arheologice aflate in zonele de constructii, de amenajari teritoriale, precum si in zonele cu monumente de arhitectura aflate in proces de restaurare sau reconstructie;

g) prin cercetare arheologica sistematica se intelege investigatia arheologica de durata executata in cadrul sitului, in baza unui program stiintific multianual;

h) prin descoperire arheologica se intelege identificarea, prin intermediul sapaturii arheologice, a vestigiilor, obiectelor si urmelor unor epoci si civilizatii disparute;

i) prin descoperire arheologica intamplatoare se intelege evidentierea bunurilor de patrimoniu arheologic ca urmare a actiunii factorilor naturali sau a actiunilor umane, altele decat cercetarea arheologica specializata;

k) prin comoara arheologica se intelege un bun sau un ansamblu de bunuri mobile din metal pretios si/sau pietre pretioase sau de o deosebita valoare artistica (ex. depozite de bronzuri, monede, lingouri din metale pretioase, sculpturi din piatra, chiar de textile, icoane, tablouri etc. ascunse in cladiri sau grote) si/sau documentara (ex. lazi cu documente, manuscrise, fotografii, placi fotografice, filme etc.) ascunse sau ingropate in trecut, al carui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut, in conditiile legii, dreptul de proprietate, indiferent daca este vorba de o descoperire intamplatoare sau care a avut loc cu ocazia unor cercetari arheologice sau judiciare, respectiv descoperiri ale organelor de control a ordinii publice sau de securitate, realizate cu ocazia unor perchezitii, dar care nu au legatura cu persoanele cercetate sau care au fost intreprinse expres pentru recuperarea de obiecte ascunse de trupele de ocupatie ori pentru recuperarea de materiale ascunse de catre autoritatile unui regim inlaturat de la putere;

l) prin zona cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat se intelege terenul in care, ca urmare a cercetarii arheologice, au fost descoperite bunuri din categoria celor prevazute la lit. b);

m) prin sit arheologic declarat zona de interes national se intelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice a caror cercetare stiintifica, protectie si punere in valoare este de o importanta exceptionala pentru istoria si cultura nationala, prin marturiile materiale, bunurile mobile sau imobile, care fac parte sau sunt propuse sa faca parte din patrimoniul cultural national sau, dupa caz, din monumentele aflate pe Lista patrimoniului mondial;

n) prin zona cu patrimoniu arheologic reperat se intelege terenul delimitat conform legii, in care urmeaza sa se efectueze cercetari arheologice pe baza informatiilor sau a studiilor stiintifice care atesta existenta subterana sau subacvatica de bunuri arheologice, susceptibile sa faca parte din patrimoniul cultural national. Pana la finalizarea cercetarii arheologice si luarea masurilor corespunzatoare de protectie si punere in valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protectie a siturilor arheologice sau istorice instituite conform legii sunt, totodata, si zone cu potential arheologic reperat;

o) prin zona cu potential arheologic evidentiat intamplator se intelege terenul in care existenta bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidentiat, in mod neprevazut, ca urmare a unor:

(i) actiuni umane, altele decat cercetarea arheologica atestata, cum ar fi: lucrari de constructii, prospectiuni geologice, inclusiv teledetectie, lucrari agricole, precum si alte tipuri de lucrari si cercetari efectuate subteran sau subacvatic;
(ii) actiuni ale unor factori naturali, cum ar fi: seisme, alunecari de teren, inundatii, eroziunea solului si altele,
si in cazul carora este necesara o cercetare arheologica in vederea inregistrarii si valorificarii stiintifice a acestora;

p) prin Repertoriul arheologic national se intelege lista siturilor arheologice atestate si documentate stiintific pe teritoriul Republicii Moldova;

r) prin Registrul arheologic national se intelege lista siturilor arheologice de importanta nationala si internationala din Republica Moldova, incluse in Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat;

s) prin Baza de date a monumentelor arheologice se intelege baza de date electronica in care sunt inregistrate datele despre siturile arheologice incluse in Repertoriul arheologic national si Registrul arheologic national;

t) prin Registrul arheologilor se intelege lista specialistilor din Republica Moldova atestati conform procedurii stabilite in calitate de arheologi profesionisti;

u) prin institutie de profil arheologic se intelege institutia care promoveaza si realizeaza investigatii arheologice sistematice si dispune de specialisti titulari in domeniul arheologiei cu gradul stiintific de doctor sau doctor habilitat, atestati in calitate de arheologi-experti;

v) prin Comisia Arheologica se intelege organul interdepartamental de specialitate, care ofera consultanta metodico-stiintifica in domeniul arheologiei autoritatilor publice de stat si avizeaza documentele ce tin din domeniul patrimoniului arheologic.

w) prin Agentia Nationala Arheologica (ANA) se subintelege institutia publica specializata subordonata Ministerului Culturii care gestioneaza siturile arheologice din Republica Moldova si realizeaza politica de protectie a acestora;

x) prin Serviciul de Arheologie Preventiva se intelege subdiviziunea institutionala a ANA care coordoneaza lucrarile de proiectare la subteran si subacvatic la capitolul prezenta/lipsa vestigiilor arheologice si efectueaza investigatii arheologice de salvare a siturilor aflate sub pericolul de a fi distruse;

y) prin finantator al sapaturilor arheologice se inteleg institutiile publice si private care sustin investigatiile arheologice de orice natura;

z) prin arheolog profesionist se intelege oricare persoana cu studii superioare si postuniversitare de specialitate, atestata de catre Comisia Arheologica si inregistrata in Registrul arheologilor din Republica Moldova.

zi) prin autorizatia de cercetare arheologica se intelege documentul de autorizare pentru efectuarea cercetarilor arheologice eliberat in conditiile legii de catre Ministerul Culturii in baza deciziei Comisiei Arheologice, in rezultatul examinarii solicitarilor venite in scris din partea institutiilor stiintifice de profil din Republica Moldova.

(2) Cercetarile arheologice preventive sunt parte componenta a strategiilor de dezvoltare durabila, economico-sociala, turistica, urbanistica si de amenajare a teritoriului, la nivel national si local.

(3) Normele privind procedurile si standardele arheologice se instituie prin ordinul Ministrului Culturii, la recomandarea Comisiei Arheologice, in conformitate cu prevederile prezentei legi si se aplica tuturor tipurilor de cercetari arheologice.

(4) Toate etapele cercetarii arheologice sunt parte integranta a activitatii de cercetare stiintifica, asa cum este definita de legislatia de profil.

(5) Toate etapele cercetarii arheologice, constand in inventariere, diagnostic, sapatura, supraveghere si interventii asupra materialului arheologic, vor fi intreprinse folosind toate metodele, tehnicile si practicile specifice considerate necesare pentru a obtine maximum de informatii referitoare la patrimoniul arheologic din zona cercetata.

(6) Cercetarile arheologice se realizeaza in baza autorizatia de cercetare arheologica, conform unui proiect avizat de Comisia Arheologica si finalizeaza cu rapoarte stiintifice ce cuprind datele esentiale pentru justificarea metodei, tehnicilor si resurselor utilizate, precum si concluziile la care s-a ajuns.

(7) Etapele de diagnostic (periegeza), sapatura preventiva sau supraveghere arheologica pot fi necesare in urmatoarele cazuri:

a) punerea in practica a unui proiect de cercetare arheologica sistematica;
b) ca parte a unui studiu de impact asupra mediului, in conditiile prevazute de legislatia privind protectia mediului;
c) ca urmare a unei preconizate interventii asupra solului, care poate reprezenta o amenintare pentru potentialul arheologic al unei zone delimitate sau al unui sit arheologic;
d) ca parte a fazelor de realizare si avizare a documentatiei de urbanism;
e) ca urmare a unor procese naturale care pun in pericol bunuri de patrimoniu arheologic;
f) ca urmare a unor actiuni umane, altele decat cercetarea arheologica, si a lucrarilor prevazute la art. 6;
g) elaborarea unor planuri investitionale si de dezvoltare initiate la nivel privat, local, regional, national sau international.

(8) Etapele cercetarii arheologice pot fi initiate sau desfasurate ca urmare a cererii unei persoane fizice sau juridice de drept public sau privat.

(9) Cercetarea arheologica preventiva este obligatorie in toate cazurile de emitere a acordurilor de mediu pentru zone cu potential arheologic, constituind unica modalitate de identificare, descriere si evaluare a efectelor directe si indirecte ale proiectelor investitionale asupra patrimoniului arheologic.

(10) Emiterea acordului de mediu se face numai dupa eliberarea avizului Agentiei Nationale Arheologice la capitolul monumente arheologice, conform principiului conservarii integrate.

(11) Costurile cercetarilor arheologice necesare acordului de mediu sunt puse in sarcina titularului de investitie.

(12) Evaluarea rezultatelor cercetarii arheologice sta la baza stabilirii statutului juridic de protectie a descoperirilor arheologice sau, dupa caz, a descarcarii de sarcina arheologica a zonei;

(13) Zona cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator se delimiteaza in jurul locului descoperirii arheologice intamplatoare, dupa caz, astfel:

a) pe toata suprafata terenului care face obiectul autorizatiei de construire;
b) pe o raza de 50 metri de la locul descoperirii, in cazul in care descoperirea s-a facut ca urmare a lucrarilor agricole sau a altor lucrari care nu au nevoie de autorizatie de construire ori in cazul descoperirilor intamplatoare (inclusiv al comorilor);
c) pe toata suprafata terenului afectat de actiunea unor factori naturali.

(14) Utilizarea detectoarelor de metale si a altor mijloace de teledetectie in situri arheologice, in zonele de interes arheologic prioritar si in zonele cu patrimoniu arheologic reperat este permisa numai in scopuri de cercetare stiintifica, pe baza autorizatiei emise de Comisia Arheologica.

Capitolul II. PROTECTIA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC

Articolul 3
(1) Statul garanteaza si asigura protectia patrimoniului arheologic in conditiile stabilite prin prezenta lege.

(2) Parlamentul asigura cadrul legislativ pentru realizarea politicii de stat privind ocrotirea, conservarea si restaurarea patrimoniului arheologic si aproba strategiile sectoriale in acest domeniu.

(3) Guvernul elaboreaza strategiile nationale si planurile de actiuni privind ocrotirea, conservarea si restaurarea monumentelor si finantarea acestora de la bugetul de stat.

(4) Ministerul Culturii este autoritatea administratiei publice centrale de specialitate care raspunde de elaborarea politicilor, strategiilor si normelor specifice in vederea protejarii patrimoniului arheologic national si care asigura aplicarea in practica a acestora, precum si a programelor privind ocrotirea, conservarea, restaurarea si valorificarea stiintifica si turistica a patrimoniului arheologic.

(5) Agentia Nationala Arheologica reprezinta institutia publica specializata subordonata Ministerului Culturii, care administreaza siturile arheologice din Republica Moldova; elaboreaza planurile de management ale siturilor arheologice; efectueaza inspectia arheologica la nivel national; realizeaza politica de protectie a siturilor arheologice; instituie zonele de protectie a siturilor arheologice; coordoneaza activitatile de valorificare a siturilor arheologice cu institutiile de profil arheologic si organele administratiei locale; coordoneaza activitatile de salvare a siturilor arheologice prin Serviciul de Arheologie Preventiva; detine si completeaza la zi Baza de date a monumentelor arheologice din Republica Moldova conform informatiilor oferite de institutiile de profil arheologic; face propuneri privind includerea si excluderea siturilor arheologice in Registrul arheologic national.

(6) Serviciul de Arheologie Preventiva reprezinta subdiviziunea institutionala a Agentiei Nationale Arheologice, investita cu dreptul de a efectua inspectia arheologica in zonele de constructii noi si a altor lucrari ce afecteaza solul in adancime, precum si de a realiza masurile necesare in vederea salvarii siturilor arheologice aflate sub pericolul de a fi distruse.

(7) Autoritatile administratiei publice locale de nivelurile I si II, precum si cele centrale de specialitate coopereaza, in conditiile legii, in vederea intocmirii programelor privind ocrotirea, conservarea si restaurare patrimoniului arheologic de importanta locala si nationala.

Pentru indeplinirea acestor programe, autoritatile administratiei publice locale prevad in bugetele lor anuale sumele necesare. Totodata, autoritatile administratiei publice locale beneficiaza in acest scop de transferuri cu destinatie speciala din bugetul de stat, in conditiile legii.

(8) Academia de Stiinte elaboreaza si pune in aplicare programe de cercetare stiintifica si de salvare a siturilor arheologice; propune si realizeaza, in colaborare cu Ministerul Culturii, organele administratiei publice locale, cu alte institutii de cercetare sau universitare, masuri si programe de stat privind protectia, conservarea, restaurarea si valorificarea siturilor arheologice; impreuna cu alte institutii de profil, anual, pune la dispozitia Ministerului Culturii date privind monumentele arheologice noi descoperite, care in modul corespunzator sunt luate la evidenta de stat si introduse in Baza de date a monumentelor arheologice din Republica Moldova;

(9) Autoritatile administratiei publice centrale de specialitate, institutiile de specialitate subordonate acestora si autoritatile administratiei publice locale colaboreaza si raspund, conform legii, de activitatea de protectie a patrimoniului arheologic.

(10) Persoanele fizice si juridice care, prin actiunile lor, pot afecta direct sau indirect obiective ale patrimoniului arheologic national sunt obligate sa-si coordoneze preconizatele activitati cu Agentia nationala arheologica prin prezentarea spre avizare a tuturor proiectelor ce tin de ocuparea solului, in scopul de a evita distrugerea obiectivelor arheologice, de a le proteja si salva.

(11) Lucrarile de verificare si de salvare a siturilor arheologice care se afla in zonele de constructii noi, de amenajare a terenurilor sau de orice alt gen de lucrari care afecteaza solul in adancime vor fi finantate din contul organizatiilor/institutiilor care intentioneaza sa efectueze astfel de lucrari, conform normativelor stabilite de Guvernul Republicii Moldova.

(12) Sapaturile arheologice se realizeaza, in conditiile prezentei legi, de catre personalul de specialitate atestat si inregistrat in Registrul arheologilor, conform prevederilor Regulamentului de sapaturi arheologice din Republica Moldova, aprobat de Comisia Arheologica, cu respectarea normelor privind standardele si procedurile arheologice si in acord cu Codul deontologic al arheologilor din Republica Moldova.

(13) Utilizarea detectoarelor de metale si a altor metode de teledetectie in situri arheologice, in zonele de interes arheologic prioritar si in zonele cu patrimoniu arheologic reperat este interzisa, in afara de cazurile autorizate de Comisia Arheologica in scopuri de cercetare stiintifica.

Articolul 4
(1) Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integranta a patrimoniului cultural national si sunt clasate si protejate ca bunuri de patrimoniu cultural national mobil si imobil sau ca monumente istorice, conform legii.

(2) Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile si imobile din categoria celor care fac obiectul clasarii in patrimoniul cultural national, realizate ca urmare a cercetarilor arheologice, se anunta de catre titularul autorizatiei de cercetare arheologica serviciilor publice locale si nationale in termen de 72 de ore din momentul descoperirii.

(3) Persoana care descopera sau administratorul terenului unde s-a facut descoperirea arheologica intamplatoare este obligat sa aduca acest fapt la cunostinta primarului localitatii si serviciilor publice nationale (Agentia Nationala Arheologica sau Serviciul de Arheologie Preventiva) din cadrul Ministerului Culturii in termen de 48 de ore din momentul descoperirii.

Articolul 5
(1) Prin protectia bunurilor si terenurilor de patrimoniu arheologic din zonele definite la art. 2 lit. l) si n) se intelege adoptarea masurilor stiintifice, administrative si tehnice care urmaresc pastrarea vestigiilor descoperite intamplator sau ca urmare a cercetarii arheologice pana la clasarea bunurilor respective sau pana la finalizarea cercetarii arheologice, prin instituirea de obligatii in sarcina proprietarilor, administratorilor sau a titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care contin sau au continut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum si prin reglementarea sau interzicerea activitatilor umane, inclusiv a celor autorizate anterior.

(2) Descarcarea de sarcina arheologica este procedura prin care se confirma readucerea in activitatile gospodaresti curente a unor terenuri de interes arheologic ca urmare a finalizarii cercetarii lor stiintifice sau a distrugerii acestora.

(3) Certificatul de descarcare de sarcina arheologica reprezinta actul administrativ emis in conditiile prezentei legi, prin care se anuleaza regimul de protectie instituit anterior asupra terenului unde au fost evidentiate bunuri arheologice.

(4) Certificatul de descarcare de sarcina arheologica este emis de Agentia Nationala Arheologica in baza propunerii Serviciului de Arheologie Preventiva.

(5) In cazul zonelor cu potential arheologic cunoscut si cercetat, regimul de protectie este reglementat de legislatia in vigoare privitoare la protectia monumentelor istorice si a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural national.

(6) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate si instituite conform legii, beneficiaza de protectia acordata zonelor protejate, precum si de masurile specifice de protectie prevazute de prezenta lege.

(7) In cazul zonelor cu patrimoniu arheologic descoperit intamplator, in interiorul delimitarii prevazute la art. 2 lit. i) se instituie, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, in vederea cercetarii si stabilirii regimului de protectie, temporar, pentru o perioada ce nu poate depasi 12 luni, regimul de protectie pentru bunurile arheologice si zonele cu potential arheologic.

(8) Pana la descarcarea de sarcina arheologica, terenul care face obiectul cercetarii este protejat ca sit arheologic, conform legii.

(9) Autorizarea lucrarilor de construire sau desfiintare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat se aproba in conformitate cu avizul Agentiei Nationale Arheologice in baza expertizei Serviciului de Arheologie Preventiva.

(10) In cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator, in conditiile prevederilor alin. (8), pana la descarcarea de sarcina arheologica, autorizatia de construire se suspenda sau, dupa caz, primarul localitatii dispune intreruperea oricarei alte activitati in conformitate cu avizul Serviciului de Arheologie Preventiva, care va efectua sapaturi arheologice de salvare sau va institui regimul de supraveghere arheologica.

Articolul 6
(1) In caz de lucrari de construire, modificare, extindere sau reparare a cailor de comunicatii si a iazurilor, de construire a tuturor tipurilor de conducte, de plantare de paduri, livezi, vii si alte lucrari agricole sau de ameliorari funciare care deterioreaza straturile culturale antice, de construire a cladirilor private sau de stat, de executare a orice forma de excavare a solului, inclusiv exploatari de cariere, dotari tehnico-edilitare, subterane si subacvatice, investitorii persoane fizice ori juridice de drept privat, institutiile de proiectare, alte institutii private sau de stat, institutiile publice finantatoare au obligatia de a solicita Agentiei Nationale Arheologice efectuarea unui control preventiv in ce priveste prezenta/lipsa vestigiilor arheologice si avizarea proiectelor lucrarilor prevazute.

(2) Investitorii persoane fizice ori juridice de drept privat, institutiile publice finantatoare ale proiectelor au obligatia de a finanta:

a) stabilirea, prin studiul de fezabilitate a investitiei si prin proiectul tehnic, a masurilor ce urmeaza sa fie detaliate si a necesarului de fonduri pentru cercetarea preventiva sau supravegherea arheologica, dupa caz, si protectia patrimoniului arheologic ori descarcarea de sarcina arheologica a zonei afectate de lucrari si aplicarea acestor masuri;
b) activitatea de supraveghere arheologica pe intreaga durata a lucrarilor, avand drept scop luarea masurilor necesare pentru protectia patrimoniului arheologic si a descoperirilor arheologice intamplatoare;
c) orice modificari ale proiectului necesare pentru protectia descoperirilor arheologice.

Articolul 7
(1) Oficiul Cadastral de Stat si oficiile teritoriale din subordinea sa au obligatia sa includa zonele de patrimoniu arheologic reperat, pe baza Registrului arheologic national, in planurile cadastrale si in hartile topografice.
(2) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat inregistrate in Registrul arheologic national se includ in cadastrul de specialitate al zonelor protejate naturale si construite.
(3) Oficiul Cadastral de Stat si oficiile teritoriale din subordinea sa au obligatia sa furnizeze la cerere, pe orice tip de suport, documentele necesare Ministerului Culturii, pentru intocmirea/completarea Registrului arheologic national.

Articolul 8
(1) Conditia exercitarii dreptului de proprietate asupra patrimoniului arheologic, inclusiv restrictiile stabilite prin prezenta lege este obligatorie si se extinde asupra tuturor subiectelor dreptului de proprietate, indiferent de tipul de proprietate si de titlul juridic al detinatorului.

(2) Dreptul de a dispune de patrimoniul arheologic sub forma de bunuri imobile este exercitat de Parlament, Guvern, consiliile raionale, municipale, orasenesti si comunale.

(3) Consiliile raionale, municipale, orasenesti si comunale dispun de patrimoniul arheologic sub forma de bunuri imobile ce se afla pe teritoriul raionului, municipiului, orasului sau satului.

(4) Dreptul de a dispune de patrimoniul arheologic imobil aflat pe terenuri private este exercitat de proprietar cu respectarea stricta a prevederilor prezentei legi privind protectia, conservarea si cercetarea vestigiilor arheologice.

(5) Dreptul de a dispune de patrimoniul arheologic mobil este exclusiv al statului.

(6) Patrimoniul arheologic care nu are proprietar sau al carui proprietar nu este cunoscut trece in proprietatea statului in modul stabilit de lege.

Articolul 9
(1) Patrimoniul arheologic aflat pe terenuri in proprietate privata poate fi vandut, donat sau instrainat cu notificarea obligatorie a organelor de stat pentru protectia patrimoniului arheologic. La cumpararea-vanzarea terenurilor cu patrimoniu arheologic statul are dreptul de preemtiune.
(2) Tranzactiile privind terenurile cu obiecte de patrimoniu arheologic incheiate cu incalcarea prevederilor stabilite la alineatul (1) se considera nule si atrag dupa sine raspunderea prevazuta de Codul civil, iar in cazul deteriorarii, distrugerii, disparitiei si exportului ilegal, raspunderea prevazuta de Codul penal.

(3) In caz de conflict armat bunurile culturale si monumentele sunt ocrotite de conventii internationale, care pedepsesc jefuirea si distrugerea lor drept crime de razboi.

Articolul 10
(1) Proprietarii, titularii dreptului de administrare si ai altor drepturi reale asupra imobilelor din siturile arheologice din zonele de interes arheologic au obligatia de a permite accesul personalului autorizat de Ministerul Culturii in vederea cercetarii arheologice si protejarii patrimoniului arheologic si de a asigura masurile de protectie si de paza a bunurilor de patrimoniu arheologic conform legii.

(2) Ca urmare a protectiei speciale a siturilor arheologice inscrise in Registrul arheologic national, proprietarii sau arendasii, persoane fizice sau juridice de drept privat, sunt indreptatiti la plata unor despagubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul unor sapaturi arheologice pentru perioada in care se desfasoara acestea, in cuantumurile si in conditiile stabilite prin metodologia aprobata prin hotarare de Guvern.

(3) Despagubirea pentru venitul agricol nerealizat se plateste persoanei indreptatite de catre finantatorul sapaturilor arheologice in termen de 60 de zile de la data inceperii cercetarii arheologice.

(4) Aducerea terenului la conditia sa initiala revine finantatorului cercetarii arheologice.

Articolul 11
(1) In cazul descoperirii unei comori (tezaur) constituite dintr-un bun (bunuri) recunoscut ca monument de arheologie, acesta este transmis in proprietatea statului in termen de maximum 72 de ore din momentul descoperirii. Proprietarul terenului in care a fost descoperita comoara, precum si descoperitorul au dreptul de a primi o recompensa conform prevederilor din Codul civil.

(2) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica persoanelor care au efectuat, in conditiile legii, in interesul unor terti, inclusiv in cadrul exercitarii obligatiilor de serviciu, cercetari arheologice si alte cautari legale in urma carora a fost descoperita comoara.

Capitolul III. INSTITUTII DE STAT CU ATRIBUTII IN DOMENIUL PROTECTIEI PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC

Articolul 12
Ministerul Culturii isi exercita atributiile in domeniul protectiei patrimoniului arheologic direct sau prin institutiile si structurile subordonate.

(1) Pentru realizarea practica a politicii statului de protectie si valorificare a patrimoniului arheologic, Guvernul instituie Agentia Nationala Arheologica, ca institutie publica subordonata Ministerului Culturii, iar Ministerul Culturii creeaza Comisia Arheologica.

(2) Atributiile de baza ale Ministerului Culturii in domeniul protejarii patrimoniului arheologic sunt urmatoarele:

a) elaboreaza si inainteaza Parlamentului si Guvernului spre aprobare politici, strategii si programe nationale in domeniul protectiei, conservarii, restaurarii si valorificarii patrimoniului arheologic;
b) implementeaza in practica, prin institutiile si structurile specializate subordonate, politica de stat si strategia nationala in domeniul protectiei, conservarii, restaurarii si valorificarii patrimoniului arheologic;
c) elaboreaza norme si metodologii specifice si urmareste respectarea prevederilor legale in domeniu;
d) monitorizeaza procesul de implementare de catre institutiile si structurile abilitate a legislatiei privind protectia, conservarea, restaurarea si valorificarea patrimoniului arheologic;
e) asigura indeplinirea angajamentelor asumate prin conventiile internationale referitoare la protectia patrimoniului arheologic la care Republica Moldova este parte.

(3) In scopul promovarii unei politici durabile in domeniul protejarii si valorificarii patrimoniului arheologic Ministerul Culturii:

a) instituie, in colaborare cu institutiile de profil arheologic, Comisia Arheologica si asigura activitatea ei;
b) elaboreaza si actualizeaza, prin intermediul Comisiei Arheologice, standardele si procedurile arheologice, Regulamentul sapaturilor arheologice si urmareste respectarea acestora;
c) elibereaza, prin Agentia Nationala Arheologica, autorizatii de cercetare arheologica pentru: periegeze arheologice, sapaturi arheologice preventive, de supraveghere si sistematice;
d) alcatuieste modelele de cerere de autorizatie, autorizatie, certificate, avize si fise tehnice necesare cercetarii arheologice;
e) aproba metodologia de planificare, executare si control privind sapaturile arheologice preventive;
f) stabileste un sistem de norme de calcule estimative in cercetarea arheologica;
g) supravegheaza si controleaza lucrarile de conservare si restaurare, rezervandu-si dreptul de a le intrerupe in caz de nerespectare a prevederilor legii si a normelor tehnico-stiintifice;
h) coordoneaza programul anual de cercetari arheologice din Republica Moldova;
i) instituie Registrul arheologilor din Republica Moldova si asigura actualizarea lui periodica; k) asigura editarea anuala a Buletinului Comisiei Arheologice;
l) organizeaza, impreuna cu alte institutii de specialitate, sesiunea anuala de rapoarte arheologice;
m) formeaza colectiile arheologice nationale si asigura conditiile adecvate de pastrare a acestora;
n) formeaza arhiva de rapoarte arheologice si documentatie arheologica de teren, asigura conditii adecvate de pastrare si de exploatare a acesteia.

BR> Articolul 13
(1) Agentia Nationala Arheologica este o institutie publica autonoma cu personalitate juridica subordonata Ministerului Culturii cu urmatoarele atributii:

a) administreaza siturile arheologice din Republica Moldova;
b) elaboreaza si propune spre aprobare Ministerului Culturii strategia si programele nationale privind protectia si valorificarea patrimoniului arheologic;
c) elaboreaza planurile de management ale siturilor arheologice;
d) efectueaza inspectia arheologica la nivel national;
e) realizeaza la nivelul practic politica de protectie a siturilor arheologice;
f) instituie zonele de protectie a siturilor arheologice;
g) coordoneaza activitatile de valorificare a siturilor arheologice cu institutiile de profil arheologic si organele administratiei locale;
h) coordoneaza activitatile de salvare a siturilor arheologice prin intermediul Serviciului de Arheologie Preventiva;
i) detine si completeaza la zi Baza de date a monumentelor arheologice din Republica Moldova conform informatiilor oferite de institutiile de profil;
k) face propuneri privind includerea si excluderea siturilor arheologice in/din Registrul arheologic national.
l) administreaza Registrul Arheologilor Republicii Moldova.
m) coordoneaza cu Comisia Arheologica, activitatile ce tin de strategiile, politicile, metodologiile, investigatiile arheologice de teren, eliberarea autorizatiilor de cercetare arheologica, elaborarea Registrului Arheologilor, precum si alte activitati care necesita aviz metodico-stiintific de specialitate.

(2) Finantarea Agentiei Nationale Arheologice si a programelor nationale de protectie a siturilor arheologice se face de la bugetul de stat, din prestari servicii si alte mijloace intrate legal in posesia institutiei.

Articolul 14
Serviciul de Arheologie Preventiva este o structura subordonata a Agentiei Nationale Arheologice si indeplineste urmatoarele atributii:

a) efectueaza, contra plata, expertiza stiintifico-tehnica a tuturor proiectelor de constructii, amenajare sau modificare a terenurilor si stabileste termenele, modul si suma necesara pentru efectuarea sapaturilor arheologice de salvare;
b) efectueaza, contra plata, sapaturi arheologice preventive de salvare si de supraveghere.
c) avizeaza, pe baza referatelor de specialitate, lucrarile ce urmeaza sa fie efectuate in zonele cu patrimoniu arheologic reperat;
d) avizeaza documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului, care cuprind situri arheologice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;
e) raspunde de supravegherea din punct de vedere stiintific a lucrarilor la care au fost consemnate descoperiri arheologice intamplatoare, declansand, dupa caz, procedurile de clasare prevazute de lege;
f) face propuneri privind eliberarea certificatului de descarcare de sarcina arheologica in cazul siturilor arheologice distruse sau aflate sub pericolul de a fi distruse;

Articolul 15
(1) Comisia Arheologica este un organ de specialitate cu atributii metodico-stiintifice.
(2) Comisia Arheologica este un organ interdepartamental consultativ, fara personalitate juridica, care activeaza in cadrul Ministerului Culturii.
(3) Regulamentul Comisiei Arheologice este aprobat prin ordin de Ministrul Culturii, dupa o coordonare prealabila cu institutiile de profil arheologic din tara.
(4) Comisia Arheologica este formata din cercetatori cu experienta, care dispun de gradul stiintific de doctor sau doctor habilitat si sunt atestati in calitate de arheologi-experti.
(5) Numarul de membri si componenta nominala a Comisiei Arheologice este aprobata prin ordinul Ministrului Culturii, la propunerea consiliilor stiintifice/senatelor institutiilor de profil arheologic, conform cotelor stabilite de Regulamentul Comisiei Arheologice.
(6) Comisia Arheologica are un mandat de 5 ani, care poate fi reinnoit.
(7) Presedintele Comisiei Arheologice este numit prin ordinul Ministrului Culturii din randul a doi candidati propusi de Comisia Arheologica.
(8) Comisia Arheologica are urmatoarele atributii principale:

a) face recomandarile de rigoare privind strategiile si politicile din domeniul evidentei, clasarii, protectiei, cercetarii, valorificarii si administrarii patrimoniului arheologic national;
b) efectueaza expertiza investigatiilor arheologice de teren din Republica Moldova si a calitatii rapoartelor arheologice;
c) face recomandari nominale privind eliberarea de catre Ministerul Culturii a autorizatiilor de sapaturi arheologice sistematice si de salvare pe teritoriul Republicii Moldova;
d) propune spre aprobare normele si metodologiile din domeniul cercetarii arheologice;
e) propune metodologia de acreditare a institutiilor care au dreptul de a efectua cercetari arheologice de teren;
g) propune spre aprobare si actualizare Regulamentul sapaturilor arheologice;
h) avizeaza metodologia de clasare a siturilor arheologice in Registrul arheologic national, care se aproba prin ordin de catre Ministrul Culturii;
i) avizeaza listele siturilor arheologice propuse pentru clasare;
j) avizeaza metodologia Repertoriului si Registrului arheologic national;
k) propune actualizarea Registrului arheologic national;
l) propune spre aprobare Regulamentul privind Registrul arheologilor;
m) efectueaza atestarea specialistilor pentru a fi inscrisi in Registrul arheologilor si propune deciziile respective spre aprobare Ministerului Culturii;
n) propune Ministerului Culturii spre aprobare Codul deontologic al arheologilor din Republica Moldova;
o) avizeaza studiile de fundamentare pentru definirea, instituirea si delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniu arheologic;
p) propune autoritatilor publice achizitionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic si a bunurilor de patrimoniu arheologic descoperite intamplator sau provenite din comertul legal cu antichitati;
r) coordoneaza activitatile arheologice a institutiilor de specialitate din Republica Moldova;
s) avizeaza programele de pregatire a specialistilor si planurile de specializare in domeniul cercetarii arheologice;
t) avizeaza proiectele de cercetare arheologica de pe teritoriul Republicii Moldova;
u) reprezinta Republica Moldova in cadrul organismelor internationale de specialitate similare;
v) avizeaza planul cercetarilor arheologice efectuate de misiunile arheologice moldovene pe teritoriul altor state, precum si protocoalele de colaborare cu parteneri straini privind cercetarile arheologice din Republica Moldova;
w) examineaza contestatiile din domeniul sau de competenta;
x) indeplineste si alte atributii din domeniu, in conditiile legii.

Articolul 16
(1) Repertoriul arheologic national cuprinde lista tuturor siturilor arheologice descoperite pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a siturilor demolate in timpul investigatiilor de specialitate sau distruse de factori naturali sau antropici.

(2) Repertoriul arheologic national, in format textual si electronic, este elaborat si administrat de catre Agentia Nationala Arheologica potrivit regulamentului aprobat prin ordinul Ministrului Culturii.

(3) Repertoriul arheologic national este elaborat in baza datelor stiintifice publicate, de arhiva, precum si a datelor stiintifice recente, oferite de catre institutiile de profil arheologic.

(4) Specialistii in domeniul arheologiei si institutiile de profil arheologic sunt obligate sa prezinte anul la Ministerul Culturii date privind siturile arheologice noi descoperite, drepturile de autor ale cercetatorilor fiind rezervate.

(5) Repertoriul arheologic national cuprinde text, imagini, date cartografice, topografice si stiintifice, precum si orice alte informatii privitoare la:

a) zonele cu potential arheologic cunoscut si cercetat, zonele cu potential arheologic necercetat si, pe masura ce acestea devin cunoscute, zonele al caror potential arheologic devine cunoscut intamplator;
b) siturile arheologice in care s-au efectuat sau sunt in curs de desfasurare cercetari arheologice;
c) date provenite din fisele de evidenta a bunurilor mobile descoperite in zonele cu potential arheologic prevazute la lit. a) si b).

(6) Repertoriul arheologic national se reactualizeaza anual pe baza noilor descoperiri arheologice intamplatoare si sistematice, oferite de catre specialisti si institutiile de profil arheologic.

Articolul 17
(1) Registrul arheologic national cuprinde lista siturilor arheologice existente, de importanta nationala si internationala, incluse in Registrul monumentelor istorice din Republica Moldova si luate sub ocrotirea statului.

(2) Registrul arheologic national este elaborat in baza Repertoriului arheologic national de Agentia Nationala Arheologica in colaborare cu institutiile de profil arheologic si aprobat in modul stabilit de catre Parlament.

(3) Registrul arheologic national este administrat de Agentia Nationala Arheologica.

(4) Registrul arheologic national se reactualizeaza periodic de Parlament in baza propunerilor inaintate de Ministerul Culturii.

Articolul 18
(1) Registrul arheologilor cuprinde lista arheologilor profesionisti din Republica Moldova, care, in conformitate cu categoria detinuta, au dreptul sa realizeze periegeze arheologice, sapaturi arheologice preventive, de supraveghere sau sistematice.

(2) In conformitate cu calificarea atinsa, arheologul poate fi atestat la urmatoarele categorii profesionale: expert, specialist si debutant, care corespund categoriilor de salarizare, superioara, intai si doi, stabilite de Guvernul Republicii Moldova.

(3) Atestarea arheologilor la categoriile profesionale este facuta de Ministerul Culturii la propunerea Comisiei Arheologice, in baza unui proiect elaborat de Agentia Nationala Arheologica.

(4) Registrul arheologilor este administrat de Agentia Nationala Arheologica, potrivit regulamentului aprobat prin ordinul Ministrului Culturii.

Capitolul IV. ATRIBUTIILE AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

Articolul 19
In vederea protejarii patrimoniului arheologic si a respectarii prevederilor legale in acest domeniu, autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii principale:

a) coopereaza cu organismele si institutiile publice cu responsabilitati in domeniul protejarii patrimoniului arheologic pentru punerea in aplicare si urmarirea respectarii deciziilor acestora;
b) asigura protectia patrimoniului arheologic rezultat ca urmare a cercetarilor arheologice sistematice sau preventive si a descoperirilor arheologice intamplatoare, aflate in domeniul public sau privat al unitatilor administrativ-teritoriale respective, alocand resurse financiare in acest scop;
c) pot colabora cu persoane fizice sau juridice de drept public ori privat pentru finantarea cercetarii si punerea in valoare a descoperirilor arheologice;
d) finanteaza cercetarea arheologica in vederea descarcarii de sarcina arheologica a terenurilor pe care se efectueaza lucrari publice pentru care sunt ordonatori principali de credite, prevazand distinct sumele necesare in acest scop in bugetele lucrarilor pe care le finanteaza;
e) cuprind in programele de dezvoltare economico-sociala si urbanistica, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protectia patrimoniului arheologic, aproba documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism in conformitate cu avizele de specialitate emise de institutiile si subdiviziunile Ministerului Culturii si sunt obligate sa elaboreze sau sa modifice astfel de documentatii in scopul stabilirii masurilor de protectie a patrimoniului arheologic evidentiat intamplator, potrivit legii;
f) colaboreaza cu Agentia Nationala Arheologica transmitand informatii actualizate cu privire la cererile de autorizare de construire in zonele de patrimoniu arheologic reperat;
g) precizeaza in certificatul de urbanism regimul imobilelor aflate in zone cu patrimoniu arheologic reperat;
h) iau masurile administrative corespunzatoare si notifica proprietarilor si titularilor de drepturi reale asupra imobilelor obligatiile ce le revin pentru prevenirea degradarii descoperirilor arheologice intamplatoare.

Articolul 20
In domeniul protejarii patrimoniului arheologic aflat in teritoriul sau administrativ de competenta, primarul are urmatoarele atributii specifice:

a) dispune suspendarea autorizatiei de construire si oprirea oricaror lucrari de construire sau de desfiintare de constructii in situatia descoperirii de vestigii arheologice, anunta in timp de 48 de ore institutiile abilitate din cadrul Ministerului Culturii, organizeaza paza descoperirilor arheologice intamplatoare pana la preluarea acestora de catre specialistii abilitati;
b) elibereaza autorizatia de construire sau de desfiintare pe baza si in conformitate cu avizul Agentiei Nationale Arheologice pentru lucrarile din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum si pentru lucrarile din zonele cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator;
c) asigura paza si protectia patrimoniului arheologic aflat in proprietate publica, semnaland de urgenta institutiilor abilitate din cadrul Ministerului Culturii orice nerespectare a legii.

Capitolul V. ACTIVITATEA ORGANIZATIILOR SI FUNDATIILOR OBSTESTI IN DOMENIUL PROTECTIEI PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC

Articolul 21
Parlamentul incurajeaza, in conditiile legislatiei in vigoare, activitatea organizatiilor si fundatiilor obstesti si a persoanelor particulare care isi propun ca scop protectia si punerea in valoare a patrimoniului arheologic.

Articolul 22
Guvernul, in conditiile legislatiei in vigoare, sustine activitatea organizatiilor si fundatiilor obstesti privind evidenta, cercetarea, punerea in valoare, salvarea, protectia, conservarea, restaurarea si promovarea patrimoniului arheologic.

Articolul 23
Ministerul Culturii, la solicitarea organizatiilor si fundatiilor obstesti, informatia despre situri arheologice, despre programele de cercetare, conservare, restaurare sau reparatie a siturilor si bunurilor arheologice. La randul lor, organizatiile si fundatiile obstesti pot participa la elaborarea programelor de cercetare, salvare, protectie, conservare si restaurare a siturilor arheologice.

Articolul 24
(1) Organizatiile si fundatiile obstesti care, in baza statutului lor, urmaresc protectia si valorificarea patrimoniului arheologic se bucura de dreptul de a exercita controlul obstesc asupra protectiei si punerii in valoare a siturilor arheologice.

(2) Organizatiile si fundatiile obstesti au dreptul: sa ceara intreruperea lucrarilor de conservare, restaurare sau reparatie daca acestea pericliteaza integritatea sitului arheologic ori stirbesc valoarea lui istorica, intervenind pe langa institutiile de stat responsabile de protectia patrimoniului arheologic cu propuneri, probe si avize documentate; sa abordeze problema intentarii unui proces civil sau penal, precum si sa fie reclamant in caz de incalcare flagranta a prezentei legi.

(3) Organizatiile si fundatiile obstesti, in scopul promovarii patrimoniului arheologic national si al facilitarii finantarii lucrarilor de cercetare si protectie, pot crea, in conditiile legislatiei in vigoare, intreprinderi si ateliere de conservare si restaurare, pot organiza rute turistice, expozitii, pot deschide magazine si edita tiparituri.

Capitolul VI. ZONE DE INTERES ARHEOLOGIC PRIORITAR

Articolul 25
(1) Dezvoltarea durabila a zonelor de interes arheologic prioritar este un obiectiv de interes national, iar protectia si punerea in valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone constituie, in conditiile legii, o cauza de utilitate publica.

(2) Finantarea cercetarii arheologice, a conservarii, restaurarii si punerii in valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se va face din bugetul de stat.

(3) Cheltuielile necesare in vederea elaborarii planurilor de management, cercetarilor arheologice, conservarii, restaurarii si punerii in valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura prin cofinantare, in conditiile legii, din bugetele autoritatilor administratiei publice locale pe al caror teritoriu se afla aceste situri.

Articolul 26
(1) Autoritatile administratiei publice locale pe al caror teritoriu se gasesc zonele de interes arheologic prioritar au obligatia de a prevedea masurile administrative si tehnice necesare pentru protectia patrimoniului arheologic si punerea sa in valoare prin integrarea acestuia in planurile de dezvoltare economica, sociala si teritoriala ale localitatilor.

(2) In acest scop, autoritatile prevazute la alin. (1) prevad in bugetele proprii fondurile necesare pentru a asigura:

a) elaborarea si, dupa caz, modificarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului in vederea includerii masurilor necesare de protectie si de punere in valoare a patrimoniului arheologic;
b) elaborarea reglementarilor speciale de protectie in zona;
c) marcarea limitelor zonei de interes arheologic prioritar si informarea publicului cu privire la regimul special de protectie a zonei.

(3) Pentru indeplinirea atributiilor ce le revin, autoritatile administratiei publice locale vor beneficia de transferuri cu destinatie speciala din bugetul de stat, in conditiile legii pentru elaborarea documentatiilor prevazute la alin. (2).

(4) Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic prioritar se avizeaza obligatoriu de Ministerul Culturii si de organul national de dirijare in constructii.

Articolul 27
Metodologia de organizare si pregatire a pazei speciale a siturilor de interes arheologic prioritar si modul de finantare a acestor masuri se aproba de catre Guvern.

Capitolul VII. CERCETAREA, CONSERVAREA SI RESTAURAREA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC

Articolul 28
(1) Cercetarea, conservarea si restaurarea patrimoniului arheologic se intemeiaza pe principii si norme stiintifice universal acceptate.

(2) Cercetarea si conservarea obiectivelor arheologice este prioritara in raport cu lucrarile de restaurare sau reconstructie.

(3) Restaurarea prin reparatii si lucrari adecvate de conservare a obiectivelor arheologice prevede mai intai masurile ce ar opri avarierea si ruinarea lor si ar contribui la pastrarea structurilor originale fara a stirbi valoarea lor istorica.

Articolul 29
Lucrarile de cercetare, conservare si restaurare a patrimoniului arheologic se executa conform normelor si prescriptiilor adoptate de Guvern la propunerea Ministerului Culturii, Academiei de Stiinte, altor institutii de specialitate.

Articolul 30
(1) Lucrarile de cercetare, conservare si restaurare a patrimoniului arheologic se executa conform documentatiei tehnice, intocmite pe baza unor studii pluridisciplinare, si avizului Ministerului Culturii.

(2) Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul institutiilor responsabile pentru protectia patrimoniului arheologic este obligat sa preintampine deteriorarea lor, asigurand efectuarea imediata a lucrarilor de cercetare, conservare si restaurare.

(3) Institutiile de proiectare a tuturor tipurilor de lucrari la subteran si subacvatic sunt obligate sa coordoneze proiectele respective la capitolul prezenta/lipsa vestigiilor arheologice cu Serviciul Arheologie Preventiva al Agentiei Nationale Arheologice si sa prevada, in caz de necesitate, in devizul de cheltuieli ale proiectelor respective, mijloacele necesare pentru salvarea vestigiilor arheologice aflate sub pericolul distrugerii.

Articolul 31
Lucrarile de cercetare, conservare si restaurare se executa de persoane fizice si juridice din tara si din strainatate, specializate in domeniul de referinta, atestate de Ministerul Culturii la propunerea Comisiei Arheologice si a Agentiei Nationale Arheologice.

Articolul 32
(1) Prelevarea, inlocuirea cu replici si machete in vederea conservarii, precum si utilizarea in orice fel a unor componente ale patrimoniului arheologic, descoperite in timpul sapaturilor arheologice, se fac pe baza deciziei institutiilor de stat responsabile pentru protectia patrimoniului arheologic.

(2) Restaurarea, reconstruirea patrimoniului arheologice in scopul expunerii lui si al asigurarii accesului publicului se efectueaza conform unor programe de stat elaborate de specialisti si aprobate de Guvern.

Articolul 33
Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul institutiilor responsabile pentru protectia patrimoniului arheologic este obligate sa cerceteze sistematic starea in care se afla patrimoniul arheologic in scopul de a elabora programe stiintific intemeiate pentru lucrarile de cercetare, conservare si restaurare si de a garanta la timp asigurarea materiala si documentara a lucrarilor.

Articolul 34
(1) Beneficiari ai lucrarilor de cercetare, conservare, restaurare sau reparatie pot fi proprietarii sau detinatorii cu orice titlu juridic ai patrimoniului arheologic.

(2) Guvernul Republicii Moldova se prezinta in calitate de beneficiar al lucrarilor de cercetare, conservare, restaurare sau reparatie prin imputernicitii sai, acordand detinatorilor de patrimoniu arheologic ajutor cu specialisti, cu materiale, precum si ajutor financiar.

Articolul 35
Organele de stat si institutiile private la comanda carora se efectueaza lucrari de cercetare, conservare si restaurare achita cheltuielile numai dupa aprobarea de catre Ministerul Culturii. Cheltuielile pentru corectarea inexactitatilor sau erorilor comise in procesul de restaurare sunt suportate de executanti.

Articolul 36
Subiectul responsabil de integritatea patrimoniului arheologic in timpul lucrarilor de restaurare este indicat in contractul dintre detinator si executantul lucrarilor. In contract se prevad actiunile de precautie, precum si gradul de accesibilitate a monumentului in timpul lucrarilor. La contract se anexeaza procesul-verbal sau avizul privind starea tehnica a monumentului la data inceperii lucrarilor.

Capitolul VIII. SCOATEREA SI ADUCEREA BUNURILOR ARHEOLOGICE
Articolul 37
Scoaterea definitiva a bunurilor arheologice peste hotarele Republicii Moldova este interzisa. Exceptii se admit in conditiile legii in cazul bunurilor mobile, in baza autorizatiei de scoatere eliberata de Ministerului Culturii.

Articolul 38
Scoaterea temporara a bunurilor arheologice mobile peste hotarele tarii in scopul de a intretine relatii internationale in domeniul istoriei si culturii, sau de a efectua lucrari de conservare si restaurare se admite in conditiile stabilite de Ministerul Culturii, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Articolul 39
Bunurile arheologice mobile aduse temporar in Republica Moldova, ce se afla in proprietatea statelor straine, organizatiilor obstesti si cetatenilor straini, sunt protejate de stat in conditiile prezentei legi si ale contractelor respective si pot fi scoase din tara la dorinta proprietarilor, in baza certificatului care atesta aducerea lor.

Capitolul IX. FINANTAREA ACTIVITATII DE PROTECTIE A PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC

Articolul 40
Finantarea activitatii privind evidenta, cercetarea, punerea in valoare, salvarea, protectia, conservarea si restaurarea patrimoniului arheologic se asigura de la bugetul de stat prin Ministerul Culturii, Academia de Stiinte, alte institutii de profil, din bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, din contul persoanelor fizice si juridice care stingheresc ocrotirea patrimoniului arheologic, din veniturile si donatiile organizatiilor care, pe baza statutului lor, ocrotesc obiective ale patrimoniului arheologic, din fondurile si donatiile unor persoane fizice si juridice, precum si din alte surse legale.

Articolul 41
(1) In cazuri exceptionale, cand demolarea sitului arheologic este inevitabila (lucrari la subteran si subacvatic, alte scindari de ordin fizic sau tehnic, deteriorari din cauza cataclismelor), acesta se cerceteaza si se conserva, finantarea cheltuielilor facandu-se din contul organizatiei interesate in aceste lucrari.

(2) Finantarea activitatilor de salvare si de cercetare a vestigiilor arheologice aflate sub impactul distrugerii in cadrul unor proiecte de constructii sau alte activitati legate de subteran sau subacvatic, se efectueaza din contul organizatiei interesate in lucrarile respective, conform normelor stabilite de Ministerul Culturii.

Articolul 42
In sprijinirea activitatii orientate spre evidenta, cercetarea, punerea in valoare, salvarea, protectia, conservarea si restaurarea patrimoniului arheologic se permite editarea cartilor postale, calendarelor, timbrelor, organizarea turismului doar prin decizia Ministerului Culturii, cu avizul Comisiei Arheologice si al Agentiei Nationale Arheologice. Veniturile provenite din aceste activitati se depun pe conturile speciale ale autoritatilor publice centrale si locale, ale organelor administratiei publice locale si, dupa caz, pe conturile organizatiilor si fundatiilor obstesti care desfasoara programe in acest domeniu, avand ca scop beneficiul public.

Articolul 43
Siturile arheologice pot fi date in arenda, in conditiile legislatiei in vigoare. Detinatorul cu orice titlu juridic al monumentului este obligat sa protejeze siturile luate in arenda in baza unui contract semnat cu organele de publice din domeniu, care prevede obligatiuni concrete de protectie a monumentului si sa prezinte la cerere informatii despre starea acestor obiective.

Articolul 44
Plata pentru arenda siturilor arheologice aflate in proprietate de stat, inclusiv pentru arenda terenului din zonele lor de protectie, se depune pe un cont special al Agentiei Nationale Arheologice si se foloseste doar in scopul protectiei, conservarii si restaurarii monumentelor arheologice. Marimea platii pentru arenda se stabileste in acord cu normele in vigoare.

Articolul 45
(1) Guvernul prevede anual in bugetul de stat fondul central de interventii exceptionale pentru salvarea siturilor arheologice, a caror gestionare se face de Ministerul Culturii.

(2) Marimea fondurilor de interventii exceptionale pentru salvarea siturilor arheologice, se stabileste in baza propunerilor Ministerului Culturii.

Articolul 46
Consiliile raionale si primariile prevad in bugetele anuale sumele necesare pentru lucrarile de evidenta, cercetare, punere in valoare, salvare, protectie, conservare si restaurare a siturilor arheologice situate pe teritoriile lor, coordonate cu Ministerul Culturii.

Articolul 47
Statul acorda inlesniri, in conditiile legislatiei in vigoare, persoanelor fizice si juridice care produc ori procura din tara sau strainatate materie prima, materiale, utilaje si aparatura necesare pentru lucrarile de evidenta, cercetare, punere in valoare, salvare, protectie, conservare si restaurare a monumentelor in baza documentatiei aprobate de Ministerul Culturii.

Capitolul X. INFRACTIUNI SI CONTRAVENTII

Articolul 48
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila, administrativa, materiala, disciplinara, contraventionala si penala.

Articolul 49
(1) Efectuarea oricaror lucrari care pot afecta siturile arheologice, in absenta certificatului de descarcare de sarcina arheologica, se considera distrugere a monumentelor istorice si se pedepseste potrivit prevederilor Codului penal.

(2) Accesul cu detectoare de metale si utilizarea lor in zonele cu patrimoniu arheologic fara autorizare prealabila constituie infractiune si se pedepseste conform legislatiei penale.

Articolul 50
(1) Articolul 221 al Codului penal se completeaza cu un alineat nou, dupa cum urmeaza: „Desfiintarea, distrugerea partiala sau degradarea siturilor arheologice se sanctioneaza conform legii penale.

a) desfasurarea, fara autorizatia emisa in conditiile prevazute de legislatie, a cercetarilor arheologice, precum si a oricaror altor activitati care afecteaza integritatea sau pun in pericol conservarea patrimoniului arheologic, se pedepseste cu amenda de la 500 la 3000 unitati conventionale, iar persoana juridica se pedepseste cu amenda in marime de la 3000 la 5000 de unitati conventionale si cu privarea dreptului de a exercita aceasta activitate;
b) ne anuntarea, de catre persoana care descopera sau administratorul terenului unde s-a facut descoperirea arheologica intamplatoare, in termenul si conditiile stabilite de legislatie, a descoperirilor arheologice intamplatoare, se pedepseste cu amenda de la 500 la 2000 de unitati conventionale si confiscarea bunurilor descoperite;
c) ne anuntarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrarile de construire sau de desfiintare se pedepseste cu amenda de la 3000 la 5000 de unitati conventionale si confiscarea bunurilor descoperite;
c) ne predarea in proprietatea statului a comorilor arheologice descoperite, se pedepseste cu amenda de la 2000 la 5000 unitati conventionale sau inchisoare pana la 3 ani;
d) ne prezentarea spre avizare a proiectelor de constructii noi din zonele cu patrimoniu arheologic reperat la organele specializate ale Ministerului Culturii, se pedepseste cu amenda de la 500 la 2000 de unitati conventionale;
e) nerespectarea avizului organelor specializate ale Ministerului Culturii sau emiterea autorizatiei de construire in absenta acestui aviz pentru lucrarile de construire sau de desfiintare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, se pedepseste cu amenda de la 500 la 2000 de unitati conventionale sau inchisoare pana la 2 ani;
f) refuzul de a asigura accesul liber al specialistilor in zonele cu patrimoniu arheologic, se pedepseste cu amenda de la 500 la 1000 unitati conventionale;
g) incalcarea prevederilor legislatiei privind aducerea terenurilor cercetate arheologic la conditia initiala, se pedepseste cu amenda de la 500 la 3000 de unitati conventionale;
h) intrarea cu detectoare de metale si alte aparate de teledetectie si utilizarea lor in zonele cu patrimoniu arheologic fara autorizare prealabila din partea Ministerului Culturii se pedepseste cu amenda de la 1000 la 5000 de unitati conventionale si confiscarea detectoarelor.

(2) In cazul degradarii acestora se aplica si masura corelativa a obligarii faptuitorului la refacerea partilor de constructie degradate, pe baza avizului organismelor de specialitate prevazute in prezenta lege

Articolul 51
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se face, dupa caz, de catre:

a) specialistii autoritatilor si serviciilor publice centrale si locale ale Ministerului Culturii;
b) inspectorii teritoriali ai organelor de dirijare in constructii;
c) organele de politie, care au si obligatia de a da curs oricaror solicitari in exercitarea atributiilor personalului prevazut la lit. a)-b).

Capitolul XI. DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII

Articolul 52
Daca un acord international la care este parte Republica Moldova are alte prevederi decat cele ale prezentei legi, se aplica prevederile acordului international.

Articolul 53
In termen de 3 luni de la data publicarii prezentei legi, Guvernul:

a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislatiei in vigoare in conformitate cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative in conformitate cu prezenta lege

Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Articolul 54
Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PRESEDINTELE PARLAMENTULUI